Poteca

Every hike — 209

Mountain hikes with transport, estimated cost, weather and a packing list. Levels 1 to 5, by train or by car.

Valea Prahovei și Bârsa

Cel mai accesibil munte din România, aproape tot cu trenul

Bucegi

Cascada Urlătoarea

Cea mai blândă intrare în Bucegi: 45 de minute de urcare lină prin pădure până la o cascadă de 15 metri.

1/52h5.5 km↗ 280 m
Bucegi

Cascada Vânturiș

O cascadă cu adevărat sălbatică, la doar câteva ore de gara Sinaia, pe un traseu umbrit tot drumul.

2/53h 309 km↗ 520 m
Bucegi

Platoul Bucegi cu telecabina: Babele, Sfinxul, Crucea Caraiman

Ajungi la 2200 m fără să urci: telecabina te lasă la Babele, iar de acolo e plimbare pe platou până la Sfinx și Crucea Eroilor.

2/53h8 km↗ 220 m
Bucegi

Valea Jepilor (Jepii Mici) → Cabana Caraiman → Babele

Traseul clasic de forță din Bucegi: 1350 m diferență de nivel pe o vale îngustă, cu scări metalice și balustrade.

4/56h11 km↗ 1350 m
Bucegi

Jepii Mari → Vf. Piatra Arsă

Alternativa mai lungă și mai puțin aglomerată la Valea Jepilor, cu urcuș susținut prin pădure și apoi pe creastă deschisă.

4/56h 3013 km↗ 1250 m
Bucegi

Valea Cerbului → Vârful Omu (2505 m)

Vârful cel mai înalt din Bucegi, cucerit într-o singură zi lungă. Un traseu de anduranță, nu de tehnică.

4/58h16 km↗ 1620 m
Bucegi

Traversarea Bucegilor în 2 zile: Bușteni → Omu → Padina

Cea mai completă experiență din Bucegi: urci pe Valea Jepilor, dormi sus și traversezi platoul până la Peștera Ialomiței.

4/513h28 km↗ 1900 m
Bucegi

Sinaia Cota 1400 → Cabana Piatra Arsă

Urci cu telegondola la 1400 m și mergi lin pe Drumul Doamnelor până pe platou. Efort mic, priveliște mare.

2/53h 309 km↗ 600 m
Piatra Craiului

Prăpăstiile Zărneștiului → Cabana Curmătura

Un canion calcaros îngust care se deschide spre cel mai frumos amfiteatru montan din România.

2/54h11 km↗ 650 m
Piatra Craiului

Curmătura → Vf. Turnu → Vf. Ascuțit

Prima ta creastă calcaroasă: expunere reală, priveliști pe 360° și senzația că mergi pe muchia unui cuțit.

4/57h14 km↗ 1100 m
Piatra Craiului

Creasta Pietrei Craiului integrală (2–3 zile)

Cei 25 de kilometri de calcar care sunt, pentru mulți drumeți români, cel mai frumos traseu din țară.

5/520h38 km↗ 2400 m
Postăvaru

Brașov → Vârful Tâmpa

Muntele din mijlocul orașului: o oră de urcat în serpentine și ai Brașovul întreg sub picioare.

2/52h 305 km↗ 400 m
Postăvaru

Poiana Brașov → Cabana Postăvarul → Cristianul Mare

Cel mai accesibil vârf de 1800 m din România, cu două cabane pe drum și telegondolă dacă obosești.

3/55h12 km↗ 750 m
Munții Baiului

Azuga → Cabana Cazacu → Vf. Cazacu

Muntele liniștit de peste drum de Bucegi: pășuni deschise, fără aglomerație și priveliște directă spre Caraiman.

2/53h 308 km↗ 600 m
Munții Baiului

Predeal → Vf. Clăbucet → Creasta Baiului

Creastă lungă și deschisă, cu Bucegii pe o parte și Ciucașul pe cealaltă, la 20 de minute de gara Predeal.

3/56h16 km↗ 850 m
Piatra Mare

Canionul Șapte Scări → Cabana Piatra Mare

Șapte cascade urcate pe scări metalice într-un canion îngust — cea mai spectaculoasă oră de drumeție din zona Brașov.

3/55h12 km↗ 800 m
Leaota

Vârful Leaota, 2133 m

Vecinul discret al Bucegilor: pășuni rotunde, stâne și cea mai bună priveliște spre Piatra Craiului.

3/56h15 km↗ 900 m
Bucegi

Sinaia — Vârful Furnica, 2103 m

Urcare susținută din Sinaia direct pe platou, fără telegondolă și fără scurtături.

3/55h11 km↗ 1300 m
Bucegi

Bușteni — Vârful Coștila prin Valea Albă

Cel mai serios traseu marcat din Bucegi: grohotiș, lanțuri și pereți de escaladă deasupra capului.

5/57h11 km↗ 1450 m
Bucegi

Bușteni — Cascada Moara Dracului

O cascadă ascunsă într-un horn îngust de stâncă, la mai puțin de o oră de urcat.

2/52h 306 km↗ 350 m
Bucegi

Padina — Vârful Bătrâna și Cheile Tătarului

Fața ascunsă a Bucegilor: versantul vestic, cu chei calcaroase și fără aglomerația de pe Prahova.

3/55h12 km↗ 700 m
Bucegi

Bran — Șaua Strunga — Vârful Doamnele

Intrarea în Bucegi dinspre Bran, prin cea mai spectaculoasă șa calcaroasă a masivului.

4/57h16 km↗ 1200 m
Bucegi

Sinaia — Cabana Vârful cu Dor

Primul contact cu altitudinea, pe o potecă blândă de la Cota 1400.

2/53h7 km↗ 500 m
Bucegi

Valea Mălăiești — Vârful Bucșoiu, 2492 m

Cea mai sălbatică vale glaciară din Bucegi, urcată spre o creastă expusă cu lanțuri.

5/59h18 km↗ 1600 m
Piatra Craiului

Plaiul Foii — Vf. Ascuțit pe versantul vestic

Fața vestică a Pietrei Craiului, mai abruptă și mult mai puțin circulată decât cea dinspre Zărnești.

4/57h13 km↗ 1200 m
Piatra Craiului

Cerdacul Stanciului și Padinile Frumoase

O arcadă naturală de calcar ascunsă în pădurea de la baza Pietrei Craiului.

3/55h11 km↗ 700 m
Postăvaru

Cetatea Râșnov — Vârful Postăvarul

Urci din cetatea medievală direct pe cel mai înalt vârf al masivului.

3/55h 3013 km↗ 900 m
Piatra Mare

Piatra Mare — Peștera de Gheață și vârful

Un platou carstic cu doline, o peșteră cu gheață permanentă și vedere directă spre Bucegi.

4/57h15 km↗ 1050 m
Munții Baiului

Sinaia — Vârful Zamora, 1508 m

Cea mai scurtă cale de a avea Bucegii în față, de pe versantul opus.

2/53h 309 km↗ 600 m
Munții Baiului

Azuga — Vârful Unghia Mare, 1864 m

Cel mai înalt vârf al Baiului, pe o creastă lungă și complet goală de oameni.

3/56h16 km↗ 1000 m
Piatra Craiului

Curmătura — Vârful La Om, 2238 m

Vârful principal al Pietrei Craiului, în mijlocul crestei — cea mai lungă zi din masiv.

5/59h20 km↗ 1400 m

Carpații Meridionali

Cele mai înalte vârfuri și cele mai multe lacuri glaciare

Cozia

Păușa → Cabana Cozia → Vf. Ciuha Mare

Un masiv-insulă deasupra Oltului: 1300 m de urcat de la 300 m altitudine, cu vegetație mediteraneeană la bază.

4/57h14 km↗ 1300 m
Făgăraș

Vârful Moldoveanu, 2544 m — acoperișul României

Cel mai înalt punct al României. Nu e cel mai greu vârf, dar e cel mai lung drum până sus.

5/511h24 km↗ 1750 m
Făgăraș

Bâlea Lac — Vf. Vânătoarea lui Buteanu

Cel mai accesibil vârf de peste 2500 m din România: pornești direct de la 2030 m, de lângă șosea.

3/54h7 km↗ 530 m
Făgăraș

Vârful Negoiu, 2535 m, prin Strunga Dracului

Al doilea vârf al României și cel mai temut pasaj din Făgăraș: Strunga Dracului.

5/59h18 km↗ 1500 m
Făgăraș

Cabana Podragu — Vf. Podragu și lacul glaciar

Urcare lungă printr-o vale glaciară până la cea mai înaltă cabană din Făgăraș.

4/57h14 km↗ 1200 m
Făgăraș

Creasta Făgărașului, traversare completă (5–7 zile)

Cea mai lungă traversare alpină din România: 70 de kilometri deasupra a 2000 de metri.

5/545h70 km↗ 5200 m
Făgăraș

Cascada Bâlea și Lacul Bâlea pe jos

Urci pe jos alături de telecabină, prin pădure și apoi pe grohotiș, până la lacul glaciar.

3/54h 309 km↗ 800 m
Retezat

Lacul Bucura — Vârful Peleaga, 2509 m

Cel mai mare lac glaciar din România și vârful care îl domină, în inima unui parc național.

4/58h20 km↗ 1300 m
Retezat

Vârful Retezat, 2482 m, prin Poiana Pelegii

Vârful care a dat numele masivului, cu circuri glaciare pe toate laturile.

4/59h22 km↗ 1400 m
Retezat

Circuitul lacurilor: Bucura, Ana, Lia, Viorica

O zi ușoară printre lacurile glaciare, după ce ai urcat deja la Bucura.

3/55h12 km↗ 600 m
Parâng

Vârful Parângul Mare, 2519 m

Al treilea vârf al României, pe o creastă lungă și pustie, cu lacuri glaciare sub ea.

4/58h18 km↗ 1100 m
Parâng

Lacul Gâlcescu și Căldarea Câlcescu

Un circ glaciar cu lacuri, accesibil într-o jumătate de zi, într-una dintre cele mai liniștite zone din Carpați.

3/55h11 km↗ 650 m
Cindrel

Vârful Cindrel, 2244 m, și Iezerele

Munți blânzi, cu pășuni întinse și două lacuri glaciare, la 40 de minute de Sibiu.

3/56h14 km↗ 750 m
Șureanu

Vârful Șureanu, 2059 m, și Lacul Șureanu

Un masiv puțin umblat, cu un lac glaciar mic și pășuni cât vezi cu ochii.

3/55h12 km↗ 600 m
Buila-Vânturarița

Creasta Buila-Vânturarița

O creastă de calcar de 14 kilometri, în cel mai mic parc național din România.

4/58h16 km↗ 1200 m
Iezer-Păpușa

Vârful Iezerul Mare, 2462 m

Masivul vecin al Făgărașului, la fel de înalt și de sălbatic, dar aproape gol de oameni.

4/59h20 km↗ 1500 m
Făgăraș

Vârful Suru, 2283 m — capătul vestic al Făgărașului

Prima treaptă a Făgărașului dinspre vest, cu o cabană mică sub vârf.

4/58h18 km↗ 1600 m
Făgăraș

Lacul Călțun și Vârful Lespezi, 2517 m

Un lac glaciar la 2135 de metri, cu refugiu pe mal și un vârf de 2500 deasupra.

4/58h17 km↗ 1400 m
Retezat

Vârful Judele și Lacul Tăul Porții

Creasta dintre lacuri, cu vedere simultană asupra a zece căldări glaciare.

4/57h15 km↗ 900 m
Retezat

Retezatul Mic — Vârful Piule și Cheile Buții

Partea calcaroasă a Retezatului, cu chei, peșteri și o creastă complet diferită de zona lacurilor.

4/58h18 km↗ 1200 m
Lotru

Lacul Vidra și Vârful Miru

Un lac de acumulare la 1300 de metri și creste rotunde deasupra lui, pe Transalpina.

3/55h12 km↗ 600 m
Căpățânii

Vârful Nedeia, 2130 m — Munții Căpățânii

O creastă lungă de peste 2000 de metri, complet ignorată de turism.

4/58h18 km↗ 1200 m
Căpățânii

Cheile Oltețului și Peștera Polovragi

Cel mai îngust defileu din România — doar doi metri între pereți de sute de metri.

2/53h6 km↗ 250 m
Buila-Vânturarița

Vârful Vânturarița Mare din Cheile Cheii

Ruta sudică spre creasta Builei, prin chei și pe brâne calcaroase.

4/57h14 km↗ 1100 m
Cozia

Turnu — Cabana Cozia pe Valea Turnului

Urcarea clasică pe Cozia, pornind de la o mănăstire săpată în stâncă deasupra Oltului.

3/55h10 km↗ 1100 m

Carpații de Curbură

Conglomerate bizare, pășuni întinse și foarte puțini oameni

Carpații Orientali

Vulcani stinși, lacuri de crater și cele mai vechi păduri

Rodnei

Vârful Pietrosul Rodnei, 2303 m

Cel mai înalt vârf din Carpații Orientali, cu un lac glaciar sub el și marmote pe pantă.

4/58h18 km↗ 1400 m
Rodnei

Vârful Ineu și Lacul Lala

Creasta principală a Rodnei, cu cel mai nordic lac glaciar din România sub ea.

4/58h19 km↗ 1200 m
Rodnei

Cascada Cailor, Borșa

Cea mai mare cascadă din Carpații Orientali, la o oră de urcat sau cinci minute cu telescaunul.

2/53h6 km↗ 400 m
Ceahlău

Vârful Toaca, 1904 m, prin Poiana Maicilor

Muntele sfânt al Moldovei, cu scări de lemn pe ultima porțiune și priveliște peste lacul Izvorul Muntelui.

3/56h14 km↗ 1100 m
Ceahlău

Cascada Duruitoarea

O cascadă de 25 de metri care se aude înainte să o vezi — de aici și numele.

2/53h7 km↗ 450 m
Hășmaș

Cheile Bicazului și Suhardul Mic

Pereți de calcar de 300 de metri deasupra șoselei, și un vârf de unde îi vezi pe toți.

3/54h8 km↗ 550 m
Hășmaș

Piatra Singuratică și Hășmașul Mare

Un turn de calcar izolat pe creastă, cu o cabană mică la baza lui.

3/56h14 km↗ 800 m
Rarău-Giumalău

Pietrele Doamnei, Rarău

Turnuri de calcar ieșite din pădure, cel mai cunoscut reper din Bucovina montană.

2/54h9 km↗ 500 m
Rarău-Giumalău

Vârful Giumalău, 1857 m

Una dintre cele mai bătrâne păduri de molid din Europa, urcată până la un vârf rotund cu vedere largă.

3/56h15 km↗ 900 m
Călimani

Vârful Pietrosul Călimani, 2100 m, și 12 Apostoli

Cel mai mare crater vulcanic din Carpați, cu stânci sculptate de vânt pe margine.

4/58h18 km↗ 1000 m
Gutâi

Creasta Cocoșului, Gutâi

Un dig vulcanic ieșit din pădure ca o creastă de cocoș, monument al naturii.

3/54h9 km↗ 550 m
Munții Maramureșului

Vârful Farcău și Lacul Vinderel

Cel mai nordic traseu montan din România, la granița cu Ucraina, într-o zonă aproape neatinsă.

4/58h18 km↗ 1100 m
Ceahlău

Ocolașul Mare, 1907 m — vârful Ceahlăului

Adevăratul vârf al Ceahlăului, mai înalt decât Toaca dar mult mai puțin urcat.

3/57h16 km↗ 1200 m
Hășmaș

Cheile Șugăului și Peștera Munticelu

Un defileu îngust cu scări metalice și o peșteră cu formațiuni, mult mai liniștit decât Cheile Bicazului.

2/53h 308 km↗ 400 m
Harghita

Vârful Harghita-Mădăraș, 1801 m

Cel mai înalt vârf al celui mai lung lanț vulcanic din Europa.

3/55h12 km↗ 700 m
Ciomatu

Lacul Sfânta Ana și Tinovul Mohoș

Singurul lac vulcanic din Europa de Est păstrat intact, într-un crater perfect rotund.

2/53h 308 km↗ 350 m

Munții Apuseni

Carst, peșteri cu gheață și sate risipite până sub vârfuri

Apuseni

Vârful Cucurbăta Mare (Bihor), 1849 m

Cel mai înalt punct din Munții Apuseni, urcat pe pășuni line, cu sate risipite pe versanți.

3/55h12 km↗ 700 m
Apuseni

Peștera Scărișoara și Cheile Ordâncușei

Al doilea ghețar subteran ca mărime din Europa, plus un defileu îngust de calcar.

2/54h8 km↗ 400 m
Apuseni

Cetățile Ponorului

Cel mai spectaculos fenomen carstic din România: trei avene uriașe și un râu care dispare sub pământ.

4/57h14 km↗ 800 m
Apuseni

Cheile Turzii

Un defileu de calcar de 300 de metri adâncime, la o jumătate de oră de Cluj.

2/53h6 km↗ 300 m
Apuseni

Piatra Secuiului, Rimetea

Un perete de calcar deasupra celui mai frumos sat din Transilvania, unde soarele răsare de două ori.

2/53h 307 km↗ 500 m
Apuseni

Vârful Vlădeasa, 1836 m

Al doilea vârf al Apusenilor, într-una dintre cele mai ploioase zone din România — și una dintre cele mai verzi.

3/55h13 km↗ 600 m
Trascău

Cheile Râmețului

Un defileu unde mergi prin apă, cu cabluri fixate în stâncă și pereți de 100 de metri.

3/54h8 km↗ 350 m
Trascău

Scărița-Belioara

Un platou calcaros suspendat, cu floră glaciară păstrată din ultima eră rece.

3/55h11 km↗ 600 m
Vlădeasa

Cascada Vălul Miresei, Răchițele

O cascadă de 30 de metri care se desface în evantai, ca un voal — de aici numele.

1/52h4 km↗ 200 m
Apuseni

Peștera Urșilor și Vârtop

Cea mai vizitată peșteră din România, cu schelete de urs de peșteră vechi de 15.000 de ani.

1/52h 304 km↗ 150 m

Munții Banatului

Defileuri lungi, lacuri turcoaz și influență mediteraneeană

Dobrogea

Cei mai vechi munți din țară, într-un peisaj de stepă

Orașe și cultură

Escapade de o zi, pentru când vrei altceva decât creastă

Picos de Europa

Caliza vertical sobre el Cantábrico, a una hora del mar

Sierras de Madrid

Granito y pinares a menos de una hora de la capital

Pirineos

Circos glaciares, lagos altos y los valles más profundos

Andalucía

De los tresmiles de Sierra Nevada al desierto costero

Cataluña

La montaña serrada que se ve desde Barcelona

Islas Canarias

El techo de España, en un volcán sobre el Atlántico

Ciudades y cultura

Escapadas de un día, cuando no quieres cresta

Tatry

Singurii munti alpini ai Poloniei, cu lanturi si lacuri glaciare

Tatry Wysokie

Morskie Oko z Palenicy Białczańskiej

Najsłynniejsze jezioro Tatr na końcu 9-kilometrowej asfaltowej Drogi Oswalda Balzera plus obejście brzegiem.

1/54h 1515.5 km↗ 556 m
Tatry Wysokie

Rysy z Palenicy Białczańskiej

Najwyższy szczyt Polski (2499 m) — całodniowa, wyczerpująca wyprawa z łańcuchami w górnej części.

5/511h 4525.5 km↗ 1844 m
Tatry Zachodnie

Giewont z Kuźnic przez Halę Kondratową

Śpiący Rycerz z 15-metrowym krzyżem na szczycie — najbardziej rozpoznawalna sylwetka polskich gór.

3/56h11.8 km↗ 912 m
Tatry Wysokie

Świnica z Kasprowego Wierchu

Ostry, dwuwierzchołkowy szczyt na granicy — najłatwiejszy sposób na dwutysięcznik z eksponowaną granią.

4/53h 426.5 km↗ 669 m
Tatry Wysokie

Dolina Pięciu Stawów Polskich i Morskie Oko (pętla)

Najpiękniejsza pętla polskich Tatr — pięć jezior, najwyższy polski wodospad Siklawa i Morskie Oko w jeden dzień.

3/56h 3019.5 km↗ 1079 m
Tatry Zachodnie

Dolina Kościeliska i Hala Ornak (pętla z Kirów)

Najładniejsza tatrzańska dolina — bramy skalne, jaskinie i hala pasterska, prawie bez podejść.

1/53h11.1 km↗ 357 m
Tatry Zachodnie

Czerwone Wierchy i Giewont — trawers z Kirów do Kuźnic

Wielki trawers grzbietowy Tatr Zachodnich — Małołączniak, Kopa Kondracka i Giewont w jednym dniu, punkt A do punktu B.

4/58h 3616.9 km↗ 1547 m
Tatry Zachodnie

Dolina Chochołowska z Siwej Polany

Najdłuższa tatrzańska dolina, prawie płaska, z ogromną halą i schroniskiem na końcu — i morzem krokusów wiosną.

1/53h 4512.6 km↗ 321 m
Tatry Wysokie

Orla Perć: Zawrat i Dolina Pięciu Stawów (2 dni)

Wejście na Zawrat — próg najsłynniejszej i najtrudniejszej polskiej perci — z noclegiem w schronisku i zejściem nad Siklawę.

5/54h 068.1 km↗ 738 m

Beskidy i Gorce

Creste line si poieni intinse, la o ora de Krakow

Karkonosze

Granita cu Cehia, cabane vechi si vreme schimbatoare

Bieszczady

Poieni golase in coltul cel mai salbatic al tarii

Pieniny si Gory Stolowe

Calcar taiat de Dunajec si labirinte de gresie

Vysoke Tatry

Cei mai inalti munti ai Carpatilor, cu lanturi si cabane la peste 2000 m

Nizke Tatry

Creasta lunga si vantoasa dintre Chopok si Dumbier

Slovensky raj

Chei cu scari si lanturi, toate cu sens unic

Mala Fatra

Rozsutec si cheile Janosik, la o ora de Zilina

Slovensky kras si Muranska planina

Canioane calcaroase, pesteri si cetati

Julijske Alpe

Triglav, Bohinj si Soca — inima muntilor sloveni

Julijske Alpe

Triglav prek doline Krme

Najvišji vrh Slovenije po dolini Krme, z jeklenicami na grebenu Malega Triglava.

5/511h19.8 km↗ 1942 m
Julijske Alpe

Triglav prek Krme v dveh dneh

Ista pot razdeljena na dva dneva, z nočitvijo na Kredarici tik pod vrhom.

5/511h18.6 km↗ 1942 m
Julijske Alpe

Slemenova špica čez Grlo

Najbolj fotografirana razgledna točka Julijcev, s pogledom na Jalovec in Špik.

3/55h 3013.7 km↗ 980 m
Julijske Alpe

Vogel čez Komno

Dolg krožni vzpon od Savice čez planoto Komna na Vogel, z jezerom Bohinj ves čas pod nogami.

4/510h13.7 km↗ 1269 m
Julijske Alpe

Rodica s smučišča Vogel

Razgledni greben nad Bohinjem, dosegljiv z nihalko in brez tehničnih težav.

2/53h6.29 km↗ 426 m
Julijske Alpe

Črna prst

Botanična gora Slovenije, z več sto vrstami cvetja in razgledom na ves Bohinj.

2/54h7.64 km↗ 670 m
Julijske Alpe

Pršivec nad Bohinjskim jezerom

Klasičen balkon nad Bohinjskim jezerom — najlepši pogled na jezero v državi.

3/53h 153.74 km↗ 411 m
Julijske Alpe

Debela peč s Pokljuke

Najlažji dvatisočak Julijskih Alp, s panoramo na severno steno Triglava.

2/54h 30↗ 604 m
Julijske Alpe

Krn s planine Kuhinja

Vrh soške fronte iz prve svetovne vojne, z razgledom od Jadrana do Triglava.

3/57h 3013.6 km↗ 1343 m
Julijske Alpe

Krn v dveh dneh, z nočitvijo na vrhu

Isti vzpon z nočitvijo tik pod vrhom, za sončni vzhod nad Soško dolino.

3/57h 3013.6 km↗ 1343 m
Julijske Alpe

Mangart z Mangartskega sedla

Četrti najvišji vrh Slovenije, dosegljiv z najvišje ceste v državi — a po resni zavarovani poti.

5/54h↗ 630 m
Julijske Alpe

Tolminska korita

Najnižja točka Triglavskega narodnega parka: soteska z Medvedovo glavo in Hudičevim mostom.

1/51h 302.5 km↗ 90 m
Julijske Alpe

Pokljuška soteska

Mirna alternativa Vintgarju: suha soteska z naravnim mostom in jamo Pokljuka.

1/51h 303.74 km↗ 240 m

Kamnisko-Savinjske Alpe

Creste calcaroase si platouri de ciobani la o ora de Ljubljana

Karavanke

Granita cu Austria, narcise in mai

Pohorje si Kras

Paduri line la est, calcar si pesteri la sud

Rila

Musala si cele sapte lacuri — cel mai inalt masiv din Balcani

Pirin

Marmura alba, lacuri si creasta Koncheto

Stara planina

Balcanii propriu-zisi, de la Kom la Emine

Vitosa

Muntele Sofiei, cu autobuzul din oras

Tara, Zlatibor i Kablar

Kanioni Drine i Zapadne Morave, sa vozom iz Užica

Kopaonik i Golija

Najviši planinski masivi centralne Srbije

Stara planina i Rtanj

Granica sa Bugarskom i piramida iznad Timočke krajine

Suva planina

Krečnjački greben iznad Niša

Carry this hike in your pocket

The app gives you the train time, the forecast for your day, a packing list matched to the trail, and the hour you have to turn back so the dark does not catch you.

See the app